 | Disambiguation | |||
| ||||
Boul Moscat edit
Subfamilia Ovibovinae cuprinde genul Ovibos, din care fac parte asa-zisii boi moscati, reprezentati prin doua mari specii: Ovibos mackenzianus, care se gaseste in America de Nord, in partea vestica dintre Oceanul Pacific si cel Atlantic si boul moscat rasaritean - Ovibos moschatus, gen din care fac parte mai multe specii care populeaza spatial rasaritean invecinat pana in Groenlanda.
Exemplarele au capul lung de 2,5 m si inalt de 1,1 m, statura intermediara intre oi si vitele cornute si pot ajunge la o greutate de pana la 410 kg. Au copitele late, asemanatoare berbecilor si boilor, iar carnea lor miroase a mosc (de unde si numele de boi moscati). Asemanarea cu oile este evidenta in ceea ce priveste profilul fetei, prin linia curbata a nasului. Urechile si coada acestor mamifere sunt ascunse de parul des, cu fire lungi de pana la 70 cm. De altfel, pilozitatea generala este atat de puternica, incat cu greu se poate recunoaste conturul corpului animalului. Blana deasa le ofera posibilitatea sa suporte conditiile de clima aspre din zonele nordice ale continentului.
Coarnele lor puternice le asigura o aparare extraordinara; bosa de pe fruntea unui adult putanad avea 10 cm. grosime. Astfel ca singurii pradatori de care se tem sunt lupii, carora, desi adultii le fac fata, puii le cad victime uneori. Sistemul lor defensiv este original: de indata ce zaresc o haita de lupi se opresc din pasunat, se ingramadesc unul intr-altul si, «umar la umar» formeaza un cerc strans in jurul viteilor, cu fata spre lupi si cu coarnele indreptate in jos.
Aproape impenetrabilul cerc a fost denumit «falanga», dupa formatiunea de lupta folosita de catre infanteria macedoneana din Antichitate. Uneori lupii reusesc sa patrunda in interiorul cercului, hartuindu-i pe adulti, pana cand unul dintre ei cedeaza si sparge randul, moment in care lupul aflat in dreptul sparturii patrunde cu rapiditate in cerc si prinde cu forta unul dintre viteii aflati la centru. Lupul care calculeaza gresit momentul atacului este, insa, sfasiat pe loc.
Boii moscati calatoresc in turme de 10-20 de animale, compuse din unul sau mai multi masculi adulti si cateva femele. Uneori, turmele ajung la un numar de 100 de indivizi. Parcurg distante mari in cautarea hranei, iar blana groasa, stratificata ii ocroteste de vantul aprig si de viscole. Se hranesc, in principal cu ierburi, licheni si muschi scosi de sub zapada. — Preceding unsigned comment added by 188.173.33.232 (talk) 18:49, 14 December 2011 (UTC)